Pe Alexandra Pupa si papusile sale dulci le-am descoperit intamplator. Minute in sir am admirat micutele fapturi si m-am gandit ca tare mi-ar placea sa le imbratisez, sa ne bem cafeaua impreuna dimineata (asta s-ar intampla, desigur, daca papusile ar avea voie sa bea cafea), sa le iau cu mine in redactie, la cumparaturi sau chiar la o limonada. Fara sa stau pe ganduri, am contactat-o pe mamica acestor sufletele handmade si i-am propus o discutie despre papusi, iar ea a acceptat, cu mult drag, sa ne spuna povestea creatiilor ei.
Ce este o papusa?
Ai inceput cu o intrebare grea 🙂 Pentru mine papusile sunt o modalitate de a ma intoarce in copilarie, la inocenta si imaginatia specifica acelei perioade.
Cum te-ar descrie papusile tale?
Cum isi descrie fiecare copil mama? 🙂 Le lucrez cu mare drag si daca ar putea vorbi, cu siguranta mi-ar putea transmite inapoi aceasta afectiune.
Cum a aparut prima papusa?
Aproape de la sine. Descoperisem pe Pinterest papusile de inspiratie vintage si am stiut din prima secunda ca le pot face si eu. Zis si facut, mi-am luat masina de cusut si toate materialele necesare si m-am apucat. Cateva saptamani mai tarziu o terminam pe Caroline.
Ce inseamna ea pentru tine?
Destul de multe, de aceea nu am putut sa ma despart de ea … e o bucatica din mine, o descoperire a unui talent pe care nu stiam ca il am, o dovada de rabdare si stoicism.
Inainte de a incepe lucrul la o papusa ai vreun tipar impus de catre client?
Clientii isi pot alege culoare ochilor, culoarea si textura parului si hainele insa tiparul este acelasi.
Care sunt ingredientele necesare pentru a realiza o papusa?
Rabdare, energie si materiale de cea mai buna calitate. Incerc sa lucrez papusile numai cu materiale naturale. Pielea este facuta din bumbac, umplutura este de lana, incaltamintea este de piele iar parul variaza in functie de varsta viitorului proprietar si preferintele celui care da comanda.
Cum arata procesul tehnologic?
Procesul de realizare al unei papusi incepe cu croitul. Transfer bucatile de tipar pe bumbac si le decupez. In total sunt 19 bucatele pe care ulterior le cos si le umplu cu lana. Odata umplute, asamblez papusa si ii brodez fata si ii cos parul. Dupa ce papusica este terminata ma apuc de hainute. In paralel, tatal meu lucreaza la ghetute si la cutie.
Cate papusi ai realizat pana in prezent?
Aproape 20 de papusi vintage am la activ. In plus, am lucrat si diverse alte jucarii.
Cum reusesti sa te desparti de ele?
Imi este destul de usor sa ma despart de ele gandindu-ma ca vor aduce multa bucurie altcuiva. Eu in schimb, ma bucur enorm sa le revad.
Ce varste au cei la care ajung papusile?
Viitorii proprietari au varste foarte variate … intre cateva luni si peste 50 de ani. Sunt primite cel mai bine, cu bucurie sincera, de fetitele de 7-8 ani care le pretuiesc cu adevarat.
Cum sunt primite in noile locuinte?
In general cu bucurie si uimire, dar, dupa cum spuneam si mai sus, depinde foarte mult de varsta celui care le primeste.
De ce ai ales denumirea Pupa?
Pupa este numele papusii la care am tinut cel mai mult in perioada copilariei si la care nu am putut renunta nici cand m-am facut mai mare. O mai am si acum 🙂
Prin ce crezi ca se deosebesc papusile tale de restul?
Au personalitate si o energie aparte. Pur si simplu iti dau o alta senzatie cand le tii in mana, comparativ cu o papusa luata din comert.
De ce te joci cu papusile?
De ce nu? 🙂 Incerc sa regasesc in ele acea vreme cand totul era mai simplu si viata nu era complicata.
De ce puii de om, si nu numai, iubesc papusile?
Pe langa faptul ca sunt moi, colorate si foarte dragute, sunt un companion care alimenteaza imaginatia si care te accepta asa cum esti. Nu te critica si nu te cearta.
Dupa atatea papusi, am vazut si un calut pe blogul tau, apoi ai creat elefantei pentru o campanie umanitara. Ce urmeaza?
Iepuri, pentru ca este sezonul 🙂 Am finalizat luna aceasta niste iepuri, dar, din pacate, nu am timp sa fotografiez si sa postez pe FB toate papusile si jucariile pe care le fac.
Ce crezi ca se intampla cu papusile cand copiii se fac mari?
Din pacate uitam ce au insemnat pentru noi si raman niste simple obiecte care, in cel mai bun caz, ne aduc un mic zambet pe fata cand le revedem. In general ajung uitate intr-un colt, pline de praf, sau chiar la gunoi.
Ce poti sa-mi spui despre jucaria ta preferata din copilarie?
De-a lungul timpului am avut mai multe jucarii preferate, dar despre doua am amintiri vii si le mai am si acum: Pupa, o papusa uratica de carpa pe care am iubit-o nespus de mult si un robot dinozaru pe care tatal meu mi l-a cumparat imediat dupa revolutie si pe care si-a dat aproape tot salariul 🙂
Cu ce te ocupi atunci cand nu creezi papusi?
Sunt sotie, mama de catel si manager de produs canale alternative intr-o banca.
Daca ar putea vorbi, ce sfaturi ar da omului papusile tale?
Sa ne bucuram de lucrurile simple si aparent mici din viata noastra. Si probabil ne-ar spune sa ne jucam si sa nu pierdem legatura cu copilul din noi.
Pe Alexandra Pupa si papusile ei minunate le puteti gasi pe paginile de Facebook Alexandra Pupa si Pupa – handmade dools and more si in atelierul de papusi.
Sursa foto: arhiva personala a Alexandrei Pupa.
